Casatorita de familie la varsta de optsprezece ani cu un barbat necunoscut " trandav si lenes ", ea reuseste sa divorteze cu ajutorul tatalui ei.
Analfabeta, la fel ca toate celelalte femei din sat, traia la varsta de douazeci si opt de ani, retrasa si avand doua preocupari simple: preda Coranul copiilor si pentru a contribui la veniturile modeste ale familiei le invata pe femei broderia.
" Am crescut fara sa stiu cu adevarat cine eram. Sufletul meu era la fel ca al celorlalte femei din casa - nevazut. Suntem invatate sa nu ne incredem in nimeni, sa fim ascultatoare, supuse, tematoare, respectand barbatul mai presus de orice. Pana la uitarea de sine ".Soarta i se schimba atunci cand tragedia pedepsei a coborat in viata ei.
Inca de la primele pagini luam parte in mod indirect la dezonorarea lui Mukhtar Mai.
Ea va fi violata de patru barbati din clanul Mastoi, fiind astfel pedepsita pentru pretinsa vina a fratelui ei Shakkur care ar fi fost vazut cu Selma - fiica mai marelui clanului.
" In noaptea aceea, nu banuiam ca drumul acesta, ce duce de la mica noastra ferma, la ferma mai bogata a Mostoilor, imi va schimba viata. "
In luarea acestui verdict terifiant nu se tine cont de faptul ca Shakkur avea doisprezece ani, iar Salma douazeci si sapte.
Sfatul satului ajunge la concluzia ca Mukhan trebuie pedepsita ca reparatie pentru pretinsa vina a fratelui ei.
" Sunt aici, desigu, si totusi nu sunt eu. Trupul acesta teapan, picioarele moi si fara vlaga nu sunt ale mele. Imi vine sa lesin, sa ma inghita pamantul, dar nu am ragazul necesar. Sunt tarata cu forta, maini de barbati ma inhata, imi sfasie vesmintele. "
Dramatismul care razbate dintre randurile cartii este coplesitor; este drama unei femei care nu are cum scapa din aceasta cruda realitate.
" Apoi, m-au imbrancit afara, pe jumatate dezbracata, in fata intregului sat care astepta. Eram singura cu rusinea mea, in vazul tuturor. "
Intr-o tara in care femeia nu este decat un obiect aflat in posesia barbatului, intr-o lume in care o femeie violata nu are alta alternativa decat sinuciderea, Mukhtar Mai decide sa isi strige durerea, emotionand astfel o lume intreaga.
Victima a unui viol colectiv, la ordinul unui sfat tribal, Mukhtar Mai a rupt tacerea si a dus o adevarata lupta impotriva combaterii violentei asupra femeilor si deplina egalitate dintre sexe.
In 2005 ea a fost aleasa " femeia anului " de catre o revista americana; dar desi a luptat ani de-a randul pentru ca violatorii ei sa fie pedepsiti, acestia sunt si astazi tot in libertate.
" Calatoresc in calitate de militanta pentru a-mi aduce contributia la usurarea nenorocirii ce a lovit tara mea. Daca, datorita destinului meu tragic, pot prin aceasta sa-mi ajut tara si guvernul, este o mare onoare care mi se face. Fie ca Dumnezeu sa apere menirea mea. "Taria de caracter, puterea si perseverenta acestei femei analfabete sunt de apreciat.
Ea lupta cu toate puterile pentru dreptate, iar atunci cand realizeaza ca lupta ei nu va avea ca deznodamant pedepsirea violatorilor, va deschide o scoala pentru ca nici o alta fetita sa nu creasca analfabeta si sa nu isi cunoasca drepturile.
" Prin educatie vom face ca aceste practici barbare sa fie reprimate. "
Citind aceasta carte nu poti sa nu ramai socat ca exista o lume in care violatorii nu sunt pedepsiti.
Precum in " Arsa de vie " esti mai mult decat zguduit ca termenul de dreptate nu exista in astfel de tari.
Cartea lui Mukhtar Mai - " Dezonorata " este o pledorie pentru dreptate si pentru egalitate.; este raza de speranta care hraneste toate femeile asuprite din lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu