In urma cu ceva timp am vazut filmul " Memoriile unei gheise " , adaptare dupa superbul roman cu acelas nume al lui In urma cu ceva timp am vazut filmul " Memoriile unei gheise " , adaptare dupa superbul roman cu acelas nume al lui Arthur Golden
Povestea tinerei Chiyo - devenita apoi gheisa Sahuri, acapareaza cititorul inca de la primele pagini.
Este drama unei copile vandute de tatal ei si care ajunge la varsta de paisprezece ani o frumoasa gheisa, care va acapara privirile barbatilor prin minunatii ei ochi albastrii - atat de diferiti de ai celorlalti chineji.
Desi prin viata ei pana la varsta de treizeci de ani, vor fi cinci barbati, ea niciodata nu va uita chipul presedintelui, barbatul care il iubea din toata inima inca de la varsta de doisprezece ani.
Cand in sfarsit iubirea lor devine realitate si presedintele devine " danna " al ei, fericirea lui Sayuri este deplina.
Astfel trec patruzeci de ani si nici macar moartea lui nu ii poate alunga dragostea imensa ce i-o purta.
Ceea ce este de apreciat din acet roman este tocmai ideea care razbate atat de minunat printre randurile sale.
Iubirea adevarata nu piere odata cu varsta, ci din contra ea creste si renaste cu fiecare an petrecut impreuna, facandu-i pe cei doi sa se indrepte unul spre altul asa cum o piatra se indreapta catre pamant.
Iar acete suflete pereche care se intalnesc o sigura data in viata nu pot fi despartite nici macar de cumplita agonie a mortii, fiindca bucuria zilelor petrecute impreuna v-a trai de-a pururi in ei.
In urma cu doua saptamani am inceput acest roman, speram sa il termin mai repede fiindca ma captivase inca de la primele pagini, dar spre rusinea mea am tot purtat cartea in geanta, dupa mine, in tot acest timp si abia acum, in sfarsit am incheiat ultima fila din ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu