Tocmai am terminat de citit o carte destul de draguta a celebrei scriitoare Mary Jo Putney........este vorba despre romanul " Imblanzirea unui rebel".
Este de mentionat ca romanul este de o realitate bruta, tratand fara ocolisuri problema alcolismului, daunele asupra sanatatii fizice si psihice si apoi crudul si lungul drum spre vindecare.
Aici, actiunea nu este foarte romantata precum in celelalte scrieri ale Maryei Jo Putney, accentul punandu-se mai mult asupra lui Reginand Davenport si a problemei lui cu acolul, si nu asupra relatiei lui cu Alys Weston.
Oricum este de apreciat modul de cum evolueaza relatia lor, de la prietenie, la incredere, ca in cele fin urma sa se transforme in dragoste.......dar si maide apreciata este ambitia lui Reginand de a renunta singur la viciul lui nesanatos, dupa atatia ani in care practic ii fusese piatra de capatai!!!....
Mi-a placut foarte mult cum a creionat-o scriitoarea pe Alys Weston.....o femeie puternica, desteapta, cu spirit de antrepenor........dar in acelas timp buna, blanda si responsabila.
Nu multe femei prin anul 1800 reuseau performanta de a administra o ferma si a fi si tuture a trei copii....... Ei bine, Alys reuseste toate astea si multe altele. Ceea ce m-a deranjat la atitudinea ei a fost decizia de a renunta la tot la 18 ani - la titlul de ducesa, la pozitia sociala, la casa, la tatal ei; deoarece se simtise jignita de niste cuvinte spuse de logodnicul ei de atunci.
Descoperind o adevarata prietena in ea, Reggie va renunta la patima bauturii - acelas viciu care la avut si tatal lui- si va reusi sa devina alt om, unul mai bun.
Alys va fi ajutata de el sa capate mai multa incredere in ea si sa renunte la complexele care o macinau de 12 ani de zile ( inaltimea si ochii de culori diferite - cel stang e caprui si cel drept gri) si intr-un final sa descopere ca si ea este o femeie atragatoare ( chiar daca nu este o blonda miniona, cu chip de portelan - genul femeilor ce erau considerate superbe la 1800....... dar cine zice ca nu si acum.....lol)
Daca va asteptati la o carte romantica, plina de pasiune.......ei bine ati gresit! Aceasta nu este nici pe departe o carte romantica, ci una realista, axanduse pe problema lui Reggie cu alcolul si apoi pe cea a complexelor Alysei.
Abia spre sfarsitul cartii avem parte de putin romantism si luam parte la fericirea lu Reggie si a Alysei - doua suflete singuratice care ajung impreuna.
O carte draguta care merita citita deoarece nu se invarte in jurul unui cliseu de genul - frumoasa Cosanzeana si printul din povesti s-au indragostit si au trait fericiti pana la adanci batraneti........Nu, aceasta este mult mai tealista si asta mi-a placut cel mai mult! O recomand cu draga inima.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu