Subiectul în sine este simplu, dar plin de sensibilitate și de un dramatism covârșitor.
Ceea ce ma impresionat cel mai mult a fost mesajul care răzbate printre rândurile acestei minunate cărți; acela ca atunci când te simți singur, neînțeles și deznădăjduit umărul părintelui va fi întotdeauna acolo pentru tine.
Personajul central al cărții este frumoasa și tanara Gyp.
Îndrăgostita de muzica, ea crede și ca iubește un tânăr pianist, dar abia după doi ani de căsnicie și cu un copil își da seama ca a luat o decizie pripita si decide sa își părăsească sotul bețiv și afemeiat.
Ajunsa în acest punct, ea înțelege ca a iubi muzica nu este echivalentul cu a iubi bărbatul!
După scurt timp, Gyp iși găsește dragostea adevărată, dar nici de aceasta nu are parte fiindcă el moare, lăsând-o cu inima frântă și incapabila de a întrevedea un viitor luminos de sub ceata lacrimilor.
Spre finalul romanului Gyp realizează ca nu este singura.
Acolo, lângă ea, mereu imbarbatand-o se afla un suflet minunat: tatăl ei.
Alături de el, ea rămâne ancorata în realitate.
Într-un fina, decide sa înființeze un orfelinat pentru a putea ajuta sufletele sărmane, iar activitatea aceasta o va ajute sa își uite trecutul și sa privească cu încredere spre viitor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu