O adevarata pierdere de timp.......si acum dupa ce am incheiat-o, stau si ma intreb de ce oare m-am incapatanat sa o citesc? Doar ultimile pagini au devenit interesante , fiindca toata actiunea fusese tinuta in com pana atunci si abia cu zece pagini inainte de final a revenit oarecum la viata. In rest multa, dar multa plictiseala, file umplute fara sens doar de dragul de a fi mai multe.
Daca ar fi sa fac un top al celor mai proaste carti citite in ultimul timp ( Bettsy si Napoleon , Otrava perfecta, Atingerea dragostei) ; aceasta ar ocupa binemeritatul locul unu si ar castiga cu siguranta " Zmeura de aur" .
Actiunea e de un simplism desavarsit, care ar fi putut fi rezumat la 50 de pagini, nu era nevoie ca autoare sa bata campii in cele 245 de pagini.
Avem trei surori care primesc mostenire un han de la mama lor. Aceste surori sunt practic necunoscute, nici pe mama lor nu o stiau prea bine, poate doar cateva amintiri razlete avute cu ea din frageda pruncie..........si asta fiindca fiindca mama lor le facuse cu tati diferiti si fiecare crescuse alaturi de tata.
Maddy ( sora mijlocie in varsta de 29 de ani) lupta pentru pastrarea hanului, in timp ce Cleo( sora cea mica de 24 de ani) si Tara ( sora cea mare, de 32 de ani) doresc vanzarea lui.
Maddy se indragosteste de Jax ( un fost avocat ) si raman impreuna, desi ea la inceput inca e devastata de efectul produs de realtia ei trecuta cu un avocat care o abuza fizic. Jax reuseste sa ii invinga teama si sa ii demonstreze ca nu toti barbatii sunt niste brute.
Interesant este ca Jax si Maddy sunt la polul opus atat fizic, cat si psihic si cu toate acestea se indragostesc nebuneste unul de altul. Poate autoarea a vrut sa demonstreze ca contrastele se atrag sau ca si o fata uratica poate il face pe printul din povesti sa o iubeasca! Jax este descris ca fiind un barbat foarte atragator, precum un model......iar la polul opus o avem pe Maddy o miniona luptandu-se cu kilogramele si dependenta de cipsuri.
Actiunea practic se invarte doar in jurul pasiunii care se naste intre cei doi, iar celelalte evenimente sunt lasate in urma.
Abia spre sfarsitul romanului autoarea isi aminteste ca celelalte personaje sunt lasate intr-un con de umbra si revine asupra lor..........Avem asadar o avalanse de evenimente, puse la gramada, precum o cireasa de pe tort!
Aflam asadar ca Tara ( sora cea mare) avusese o fiica la 17 ani, data spre adoptie. Atunci cand fiica ei se imbolnaveste de o boala grava, mama Tarei ipotecheaza hanul pentru a face rost de banii necesari tratamentului. Jax daduse banii pentru ipoteca. Hanul e lasat celor trei fiice, dar banii fiicei Tarei.
Cu riscul de a ma repeta, Irezistibil de Jill Silalvis este o carte destul de slabuta, plictisitoare, fara sare si piper si daca vrei sa va pierdeti timpul vo recomand cu traga inima, dar daca nu treceti peste ea ca nu se merita nici imprumuta si cu atat mai putin cumpara!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu