Da, este o carte veche, dar ca alte asemenea surate ale ei, ascunde în ea o adevărată comoara, un har al cuvântului care iti îmbie întreaga ființă la visare.
Avem trei personaje în jurul cărora gravitează acțiunea întregului roman: Francis Pomeret un silvicultor sărac de 24 de ani proaspăt sosit în cătunul Auberive, Adriana Lebreton - văduva de 34 de ani a stăpânului fabricii și Denisa - fiica adoptiva de 17 ani a Adrianei.
Adriana și Francis se vor căsători, netinand seama nici de diferența de vârstă, nici de bogăția unuia și sărăcia celuilalt.
La Adriana se poate vorbi de o dragoste adevărată izvorâtă din frumusețea sufletului, în schimb la Francis exista doar iubirea data de banii Adrianei.
Când în peisaj intra Denise ce se va întâmpla este de la sine înțeles.....
Denise și Francis devin amanți, iar Adriana aflând innebuneste de durere.
Aceasta femeie de 34 de ani își va simți inima străpunsa când va afla ca Denise era însărcinată cu copilul lui Francis.
Nedorindu-și un divorț rușinos și sa fie bârfita de lume, Adriana găsește soluția: vă spune ca copilul pe care îl așteaptă Denise este al ei!
Astfel se naște un băiețel care ciudat lucru, va moșteni șuviță de par argintiu, trăsătură caracteristica a înfățișării Adrianei.
Actiunea se precipita într-un ritm alert și astfel aflam ca sănătatea Adrianei se zdruncina pe zi ce trece, halucinațiile deveneau tot mai dese și se pomenea uneori vorbind tare și visând cu ochii deschiși.
Dispoziția ii devenea din ce în ce mai suparacioasa și nu putea sa o vadă pe Denise apropiindu-se de leagănul copilului, fără sa aibă accese de manie.
Durerea pe care i-o pricinuiește acei oameni pe care ii iubea mai presus decât de ființă ei, o vor face sa înnebunească.
Astfel ea ajunge internata într-o casa de nebuni și dementa ei a fost declarata incurabila.
Francisc și Denise deși se urau vor rămâne împreună de dragul copilului, care de aici încolo este singurul lor interes în viata și pe a cărui stăpânire se cearta!
Practic copilul retine una lângă alta acele doua ființe care nu se pot privi fără ca fiecare din privirile lor sa nu conțină o mustrare sângeroasă sau un blestem.
Perechea care se urăște și nu găsește liniște nicăieri, va rătăci din loc în loc, ducând peste tot îndoielnică și mincinoasa lor intimitate.
O carte chiar speciala și deosebita în felul ei cu un mesaj demn de luat în seama - acela ca uneori poți înnebuni din prea multa dragoste!
" Floare de crâng " de Andre Theuriet este un roman care merita cu adevărat citit și îl recomand din toată inima.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu